e-carduri

2. Cât de dezvoltată este încrederea și securitatea în țările partenere din est? Rămâne regiunea în urma economiilor digitale mai avansate din acest domeniu și care sunt implicațiile?

Țările partenere din est au o bază tehnologică solidă în ceea ce privește serviciile de încredere digitală, dar mai sunt multe de făcut pentru a obține recunoașterea reciprocă a serviciilor de încredere. Facilitarea recunoașterii reciproce transfrontaliere a serviciilor de încredere între țările partenere din est și statele membre ale UE necesită eforturi dedicate pentru a asigura compatibilitatea reglementării, auditului și evaluării conformității cu cerințele eIDAS, măsuri tehnice compatibile cu cerințele eIDAS, compatibilitatea confidențialității datelor și a practicilor de protecție cu GDPR, precum și reprezentarea încrederii în vederea recunoașterii reciproce.

Principalele obiective ale proiectului EU4Digital în domeniul încrederii și securității sunt identificarea decalajelor potențiale pentru recunoașterea transfrontalieră reciprocă a serviciilor de încredere și oferirea unui plan de acțiune și asistență practică pentru a depăși aceste probleme. Programul EU4Digital a finalizat evaluările privind maturitatea juridică și tehnică a serviciilor de încredere și e-ID în fiecare țară parteneră din est. Pe baza evaluărilor și lecțiilor învățate de la proiectele pilot e-Semnătura, EU4Digital a elaborat planuri de acțiune specifice țării pentru recunoașterea reciprocă transfrontalieră, în baza practicilor definite de eIDAS și a Ghidului MRA. Prin recomandările emise, scopul este de a permite țărilor să atingă nivelul următor sau nivelul de pregătire pentru recunoașterea reciprocă transfrontalieră.

3. Între ce țări a pilotat EU4Digital e-Semnătura? Care este rezultatul proiectelor pilot?

EU4Digital a implementat proiecte pilot transfrontaliere operaționale din punct de vedere tehnic, e-Semnătura, între Ucraina, Moldova și Estonia. Pentru a realiza acest lucru, țările participante la proiectul pilot au trebuit să convină mai întâi asupra unor principii și formate comune, inclusiv marcarea temporală, mecanismele de validare și componentele de verificare a statutului certificatelor. La prima vedere, principiile comune pot părea simple, dar, din punct de vedere practic, implementarea tehnică a necesitat acțiuni coordonate complexe într-un mediu cu mai multe părți interesate pentru a permite o soluție operațională din punct de vedere tehnic și interoperabilă - e-Semnătura - în toate țările.

Proiectul pilot e-Semnătura a contribuit, de asemenea, la identificarea decalajelor și obstacolelor existente din perspectiva de reglementare și tehnică, permițându-ne să dezvoltăm recomandări practice pentru țările pilot. Din această perspectivă, proiectele pilot e-Semnătura au oferit o bază pentru armonizarea în continuare a mediilor de identificare electronică și de servicii de încredere în țările Parteneriatului estic și în țările UE. Mai mult, practicile și recomandările comune au devenit disponibile pentru partajare și adoptare tuturor țărilor partenere din est.

4. Care sunt principalele provocări în materie de securitate cibernetică din regiune? Cum contribuie EU4Digital la consolidarea rezilienței în țările partenere?

O analiză a reglementărilor, politicilor și măsurilor de securitate de stat deja implementate de țările partenere din est ne-a permis să identificăm principalele provocări de securitate cibernetică din regiune, care sunt:

• Lipsa de personal calificat și resurse în domeniul cibernetic;
• Finanțare dedicată și sistematică insuficientă;
• Strategii Cibernetice Naționale care nu au fost stabilite, sunt depășite și nu sunt aliniate la Directiva UE privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (Directiva NIS);
• Legislația națională învechită, care nu este conformă cu legislația actuală a UE și standardele de securitate cibernetică;
• Lipsa evaluărilor periodice ale riscului cibernetic la nivel național;
• Nu s-au stabilit planuri de urgență la nivel național;
• Listele Infrastructurii Informaționale Critice (CII) la nivel național nu sunt definite sau sunt incomplete.

Prin proiectul EU4Digital, un set de bune practici și recomandări în domeniul securității cibernetice a fost identificat și pregătit pentru autoritățile naționale sub forma unor orientări privind securitatea cibernetică. Aceste orientări oferă recomandări privind modul de continuare a dezvoltării securității cibernetice și a practicilor eficiente de dezvoltare, implementare, evaluare și menținere a măsurilor de securitate cibernetică. Acest lucru va contribui la crearea unui spațiu cibernetic mai puternic și mai rezistent în rândul țărilor partenere și va reduce riscul de perturbare sau de defectare a sistemelor informatice de rețea.

În plus, prezentarea generală detaliată a securității cibernetice în fiecare țară parteneră din est – situația actuală, principalele provocări și acțiunile următoare furnizate în rapoartele de țară individuale – va servi drept contribuție la programul EU4Digital: Îmbunătățirea Rezilienței Cibernetice în Țările Parteneriatului Estic.

5. De ce este importantă interoperabilitatea e-Serviciilor transfrontaliere și ce face EU4Digital pentru a promova interoperabilitatea e-Serviciilor transfrontaliere în regiunea parteneră din est?

Multe servicii publice devin din ce în ce mai ușor disponibile online, însă rareori acestea fac totalmente posibilă o interacțiune transfrontalieră neîntreruptă. Atunci când interacționează cu serviciile electronice interoperabile la nivel transfrontalier, guvernele, întreprinderile și cetățenii pot avea acces deplin la serviciile electronice, pot înțelege normele și cerințele de bază aferente, se pot autentifica, pot efectua plăți transfrontaliere complete, pot semna sau sigila documente în format electronic, precum și pot prezenta dovezi electronice din partea autorităților. La nivelul UE, portalul digital unic va facilita accesul online la informații, proceduri administrative și servicii de asistență.

Pentru a îmbunătăți pregătirea țărilor partenere din est pentru a furniza e-Servicii transfrontaliere, Programul EU4Digital a definit un cadru pentru evaluarea pregătirii țărilor partenere din est pentru e-Serviciile transfrontaliere, care include:

• Identificarea și depășirea barierelor organizaționale și tehnice;
• Principii fundamentale de interoperabilitate;
• Acces la e-Servicii pentru străini;
• Disponibilitatea facilitatorilor digitali.

În baza evaluărilor, Programul EU4Digital va dezvolta cadrul de interoperabilitate transfrontalieră a e-Serviciilor, care va oferi principii directoare și recomandări practice pentru țările partenere din est. Acest lucru va permite o abordare armonizată cu privire la dezvoltarea e-Serviciilor transfrontaliere interoperabile la nivel național, accelerată prin utilizarea facilitatorilor digitali.

6. Cum ghidează EU4Digital evoluțiile e-Guvernării care promovează reformele administrației publice?

În mod tradițional, atunci când dezvoltă e-Guvernarea, țările tind să-și concentreze majoritatea eforturilor și resurselor pe digitalizarea părții frontale a operațiunilor guvernamentale și din sectorul public – soluții care sunt cele mai vizibile pentru publicul larg și care oferă un rezultat rapid, precum servicii și portaluri. O astfel de abordare fragmentată duce la o lipsă de concentrare asupra elementelor fundamentale ale guvernării digitale, și anume digitalizarea datelor, interoperabilitatea, identitatea electronică, accesul, legislația, guvernarea și armonizarea standardelor, atât la nivel național, cât și transfrontalier. Această abordare fragmentată duce în cele din urmă la întreținerea și gestionarea complexă și costisitoare a „frontului” (de exemplu, servicii și portaluri), în timp ce procesele de investiții devin mai complicate și cu rentabilitate mai mică. Drept urmare, lipsa de înțelegere a priorităților de dezvoltare digitală la nivel decizional guvernamental creează o „vale a morții” între prioritățile strategice și realizarea acestora.

Inițiativele strategice, pe termen lung și sistematice din administrația publică vor fi susținute de cadrul de e Guvernare prin evidențierea căii de dezvoltare cauzală în activitățile guvernamentale digitale – adică ce elemente fundamentale trebuie stabilite mai întâi, astfel încât alte aspecte ale e-Guvernării - cum ar fi portalurile și serviciile – să poată reuși. Mobilizarea unui astfel de cadru poate deveni un mecanism de coordonare pentru guverne pentru dezvoltarea în timp util și sistematic a elementelor fundamentale guvernamentale digitale pe care societatea le poate utiliza – eficiență în sectorul public, serviciile digitale, decizii bazate pe date și participare la e societate.

Cadrul de e-Guvernare va oferi o bază pentru evaluarea stării actuale a maturității digitale a guvernului și identificarea domeniilor problematice care nu sunt stabilite sau ar trebui îmbunătățite. De asemenea, va ajuta administrațiile publice să înțeleagă impactul elementelor fundamentale ale e-Guvernării asupra priorităților de digitalizare, precum și integrarea evoluțiilor elementelor fundamentale ale e-Guvernării în agenda de transformare digitală.