R. Moldova periodic se confruntă cu calamități naturale sub formă de secetă, inundație sau poluare. Însă finanțarea pentru eforturile de atenuare este primită doar dacă și când calamitățile respective survin. Un savant din R. Moldova apelează la sprijinul RENAM – Asociația Rețelei  de Cercetare şi  Educație din Moldova – și proiectul EaPConnect, finanțat de UE, în vederea îmbunătățirii nivelului de pregătire al țării sale pentru dezastrele naturale.

Dl. Dumitru Drumea, cercetător la Institutul de Ecologie și Geografie din Chișinău, R. Moldova și profesor asociat la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, susține că provocările de mediu pot fi depășite cu ajutorul programelor educaționale.

În 2018 el a prezentat o propunere de proiect câștigătoare la programul Enlighten Your Research (EYR) din țările Parteneriatului Estic (PaE) prin proiectul EaPConnect, finanțat de UE.

Aici el explică mai multe cu propriile cuvinte:

Descrieți problema pe care încercați s-o soluționați.

Capacitata noastră de a reacționa la dezastrele naturale în R. Moldova este strâns legată de finanțare – și dacă nu sunt inundații, nu primim finanțare.  Astfel, suntem prinși într-un cerc vicios și nu putem niciodată planifica adecvat în prealabil pentru dezastrele naturale.

Având experiență de mai mulți ani în cercetările de mediu, știu că managementul datelor și modul în care datele sunt prezentate decidenților este unul dintre principalele domenii a fi îmbunătățit.  În UE se desfășoară multe activități care ar putea fi folosite în R. Moldova și în regiunea Parteneriatului Estic.  Educația cu privire la planificarea pentru problemele de mediu trebuie să fie bazată pe directivele UE și pe experiența altor țări din UE. Aceste învățăminte ar putea juca un rol crucial la atenuarea consecințelor dezastrelor naturale și a poluării.

În R. Moldova, noi de asemenea avem experiență semnificativă de atenuare a dezastrelor naturale prin intermediul colaborării cu instituțiile UE.  Au fost întocmite planuri relevante de gestionare a inundațiilor conform cadrelor proiectului Inițiativa UE privind apele, care au fost introduse cinci ani în urmă. Studiile de caz din acest proiect constituie o resursă valoroasă pentru diferite grupuri-țintă.

În plus, Programul de gestionare a secetei din 2015 pentru regiunea Europei Centrale și de Est (inclusiv R. Moldova) a fost elaborat de Parteneriatul Global al Apei pentru Europa Centrală și de Est cu o hartă de agro-zonare pentru bazinul râului Nistru. Experiența R. Moldova și analiza științifică a acesteia de asemenea va contribui la atenuarea dezastrelor naturale, reducerea poluării și conservarea naturii.

Cine sunt principalele grupuri-țintă pentru programele dvs. educaționale? 

În primul rând, studenții de la facultățile de biomedicină și ecologie. Ei trebuie să studieze directivele de mediu și modalitățile diferite de elaborare a documentelor de planificare pentru gestionarea mediului potrivit prevederilor directivelor UE.

În al doilea rând, autoritățile publice locale și sectoriale. Acest grup trebuie să cunoască modalitățile de planificare a proiectelor în regiunile lor. Consolidarea capacității acestora de atragere a fondurilor pentru implementarea inițiativelor de mediu este foarte importantă pentru ei, precum și îmbunătățirea utilizării internetului și altor resurse informaționale.

În al treilea rând, societatea civilă. Acest grup-țintă trebuie să fie activ implicat în planificarea și implementarea activităților de mediu. Îmbunătățirea utilizării resurselor informaționale este o prioritate și pentru aceștia.

Pe urmă avem copiii, organizațiile de tineret și studenții de la facultățile care nu au tangență cu domeniul mediului. Aici trebuie să sensibilizăm și să eficientizăm comportamentul în jurul utilizării internetului și celor mai bune practici de mediu.

Eu cred că activitățile educaționale cu aceste grupuri-țintă vor ajuta R. Moldova să fie mai puțin reactivă la riscuri, iar diferite niveluri ale autorităților vor fi mai bine pregătite să măsoare proactiv și să evalueze riscurile, precum și să planifice acțiunile de atenuare.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în R. Moldova în privința planurilor proiectului Dvs.?

Prima este lipsa capacității în cadrul autorităților publice locale și sectoriale de a implementa efectiv inițiativele de mediu. O altă problemă ține de prezentarea datelor și prelucrarea datelor studiilor de caz.

Principalele provocări din punctul de vedere al programelor educaționale sunt:

• Relaționarea și prezența slabă a parteneriatelor în cadrul diferitor grupuri-țintă
• Capacitate insuficientă de harduri și softuri în cadrul tuturor activităților educaționale.

De ce ați aplicat la programul Enlighten Your Research?

Unul dintre principalele puncte ale proiectului meu este selectarea și prezentarea studiilor de caz, precum și analiza modului în care acestea pot fi aplicate nu doar în R. Moldova, ci și în întreaga regiune PaE. UE dispune de experiență bogată în acest domeniu, iar resursele sale reprezintă instrumente importante pentru educația de mediu. Astfel, m-am gândit că aceasta se potrivește bine cu programul UE.

Ce sprijin ați așteptat de la RENAM, NREN-ul (Rețeaua națională pentru cercetare și educație) R. Moldova?

Oportunitățile de relaționare, resursele online și tehnologiile de calcul sunt elementele-cheie ale cursurilor despre mediu, dezvoltării conținutului și distribuirii cunoștințelor. În activitatea mea cotidiană eu pregătesc cursuri educaționale în baza resurselor online. RENAM oferă infrastructura cloud și consiliere cu privire la Datele deschise și Știința deschisă prin OpenAIRE.

Ce părere aveți despre mișcarea Știința deschisă (Open Science)? 

Mișcarea Știința deschisă ar putea contribui la crearea unor parteneriate și relaționări noi și eficiente, precum și la partajarea studiilor de caz recente. Depozitarele ar putea servi și ca instrumente de partajare a cunoștințelor și gestionarea bazelor de date, precum și ne-ar putea ajuta să elaborăm programe de cercetare aplicată în baza resurselor informaționale și online.

În acest context, utilizarea studiilor de caz în baza surselor existente ar putea fi o cale valoroasă de distribuire a informaților în depozitare relevante cu diverși utilizatori.

Care este mesajul Dvs. final pentru cititori?

Problemele de mediu nu au hotare. Iar educația, în baza fluxului informațional, este unul dintre cele mai importante instrumente de îmbunătățire a mediului. În primul rând, întotdeauna reflectați la nivel global, dar acționați la nivel local atunci când folosiți orice resursă naturală (apa, solul, biodiversitatea etc.) sau pur și simplu vă bucurați de natură.  În al doilea rând, nu fiți indiferenți la comportamentul inadecvat față de mediu. În al treilea rând, nu folosiți resursele naturale în exces – evitați consumul exagerat. Și, în cele din urmă, utilizați internetul pentru a afla despre resursele cu privire la diferite aspecte ale celor mai bune practici, comportamente de mediu și modul sănătos de viață.

Prezentul articol a fost în premieră publicat de programul EaP Connect.