Evenimentele EU4Digital evidențiază prioritățile pentru a stimula inovarea și incubarea start-up-urilor

În vederea stimulării performanței și creșterii ecosistemului de inovare și de incubare a start-up-urilor din regiunea Parteneriatului Estic (PaE), Programul EU4Digital a identificat prioritățile cheie și le-a prezentat în cadrul a două evenimente. Sesiunile de sensibilizare online respective au încheiat un studiu intensiv al performanțelor, lacunelor și nevoilor ecosistemelor de start-up-uri ale partenerilor din est. Participanții la cele două evenimente au ascultat opiniile actorilor din ecosistemele regionale și au discutat despre principalele nevoi: Țările partenere din est ar trebui să acorde prioritate responsabilizării creatorilor de ecosisteme și consolidării capacității incubatoarelor. 

Ambele evenimente au avut ca scop să distrugă stereotipurile cu privire la rolurile și funcțiile diferiților actori din ecosistemul de inovare și incubare și să provoace reflecții cu privire la o abordare activă pentru a construi ecosistemul PaE la un nivel mai înalt de performanță.

Abilitarea creatorilor de ecosisteme

Primul eveniment, „Importanța sprijinirii acțiunilor creatorilor de ecosisteme naționale prin finanțare din partea donatorilor”, a avut loc la 18 iulie 2023. Acest eveniment a explicat rolul esențial al creatorilor de ecosisteme și necesitatea de a-i abilita. 

Evenimentul a fost condus de Jesús Lozano, expertul cheie în inovare TIC pentru EU4Digital. Are peste 28 de ani de experiență ca antreprenor și investitor și peste 15 ani de experiență în crearea de ecosisteme, inclusiv în dezvoltarea de incubatoare de înaltă performanță. El a explicat că performanța ecosistemelor de inovare poate fi măsurată în funcție de capacitatea acestora de a duce start-up-urile de la o etapă de dezvoltare la alta – cunoscută sub numele de „rată de conversie”. Capacitatea respectivă poate fi consolidată de către creatorii de ecosisteme – persoane și organizații care stabilesc conexiuni („construiesc punți”) între grupuri de actori ai ecosistemului de inovare care nu au legătură între ele și care creează cadre organizaționale inovatoare pentru a permite creșterea continuă a start-up-urilor și a întreprinderilor inovatoare. Ecosistemele de start-up-uri pot funcționa bine dacă actorii care sprijină inovarea – „facilitatorii bunăstării”, cum ar fi universitățile, incubatoarele, acceleratoarele – au o capacitate suficientă pentru a furniza resursele și serviciile necesare start-up-urilor. Această capacitate a facilitatorilor bunăstării crește atunci când creatorii de ecosisteme fac legătura între facilitatorii bunăstării și autoritățile de reglementare, donatorii, educatorii și investitorii și abilitează facilitatorii bunăstării să sprijine mai bine start-up-urile și să le consolideze impactul. 

EU4Digital a analizat 24 de organizații partenere din est care adoptă rolul de creator de ecosisteme pentru a crea, a abilita și a stimula ecosistemul. Jesús Lozano a explicat că acest studiu a scos la iveală necesitatea unei mai mari specializări a creatorilor de ecosisteme în funcție de anumite sectoare sau grupuri țintă. Deși creatorii de ecosisteme pot proveni atât din sectorul public, cât și din cel privat, aceștia acționează în general ca organizații non-profit. Acesta este motivul pentru care au nevoie de sprijin din partea donatorilor guvernamentali și internaționali, dar și din partea sectorului privat conștient – având în vedere că crearea organizațiilor și dezvoltarea rețelelor puternice consumă resurse și timp.

Finanțarea din partea donatorilor joacă un rol esențial în consolidarea capacităților și în abilitarea creatorilor de ecosisteme naționale, a subliniat Jesús. El a subliniat că sprijinul ar trebui să fie canalizat într-un mod care: să implice organizațiile naționale în colaborare și în punerea în aplicare a acțiunilor; să creeze expertiză la nivel național; și să genereze continuitate în orice acțiune de dezvoltare a ecosistemelor. Misiunea guvernului și a donatorilor este de a consolida capacitatea actorilor specializați în sprijinirea inovațiilor în țară.

Invitatul din partea UE, Álvaro Simón de Blas, este președintele Asociației Naționale a Centrelor Europene de Afaceri și Inovare (ANCES) din Spania. Acesta a explicat că ANCES activează de 25 de ani, ajutând centrele de inovare în afaceri (BIC) să își consolideze capacitatea de a sprijini start-up-urile și spin-off-urile academice și industriale. Acest lucru se realizează, de exemplu, prin învățarea personalului BIC-urilor cum să dezvolte un model de afaceri profitabil și sustenabil și cum să coopereze cu instituțiile naționale. Sprijinul acordat de ANCES este complementar sprijinului inițial al UE, care acoperă 50% din costurile BIC-urilor. În calitate de constructor activ al ecosistemului, ANCES își asumă responsabilitatea de a construi punți de legătură cu agențiile naționale de inovare, cu biroul pentru mărci comerciale și cu alți actori la nivel național, precum și de a atrage investitori privați și de a pune în legătură start-up-urile cu corporațiile. ANCES oferă, de asemenea, un prestigios „sigiliu” de acreditare pentru companiile bazate pe cercetare, precum și formare specială pentru BIC-urile membre prin intermediul Academiei ANCES. Proiectele finanțate de UE contribuie cu fonduri suplimentare pentru nevoi specifice care sunt semnalate de membrii ANCES.

Invitata PaE, Natalia Bejan, este director executiv la Startup Moldova. Ea a descris călătoria pe care a parcurs-o pentru a deveni creatoare de ecosisteme. Startup Moldova este o inițiativă condusă de ATIC, asociația sectorului privat a companiilor moldovenești din domeniul TIC, care a fost lansată cu scopul de a sprijini ecosistemul de start-up-uri tehnologice și de inovare digitală din țară. Au fost selectați trei piloni pentru a sprijini dezvoltarea ecosistemului tehnologic. Primul este crearea unei comunități în cadrul start-up-urilor, al investitorilor și al creatorilor de comunități, și suprapunerea rețelelor între aceștia. Startup Moldova și-a început activitățile de creare a ecosistemului prin colectarea unei baze de date de start-up-uri tehnologice, promovarea fondatorilor individuali de start-up-uri și facilitarea creării diverselor comunități. Întâlnirile semi-formale regulate cu alți creatori de ecosisteme din Moldova i-au ajutat să ajungă la un acord cu privire la distribuirea rolurilor între actorii din țară și să își completeze reciproc activitatea. Cel de-al doilea pilon este facilitarea accesului la finanțare pentru start-up-urile locale. Acest lucru nu înseamnă neapărat furnizarea directă de finanțare, ci facilitarea accesului la finanțare de la terți. Start-up-urilor li se oferă instruire pentru a le învăța să obțină profit și să strângă fonduri de la investitori. Ultimul pilon este furnizarea de resurse care să permită start-up-urilor să se dezvolte, să se maturizeze și să se extindă – mentori, co-fondatori, spații de coworking etc. Finanțarea din partea donatorilor contribuie la accelerarea dezvoltării, în comparație cu ceea ce s-ar întâmpla într-o situație de constrângere a resurselor naționale. De exemplu, proiectul Startup City Cahul, finanțat de Ambasada Suediei, oferă granturi și mentorat pentru start-up-uri într-o anumită regiune cu o capacitate redusă de investiții. Ca un alt exemplu, sprijinirea start-up-urilor cu consultanță și îndrumare juridică le ajută să evite greșelile. În concluzie, Natalia a subliniat că sprijinirea creatorilor de ecosisteme le multiplică capacitatea de a consolida ecosistemul de start-up-uri și de inovare, și îi ajută să acopere lacunele operaționale și strategice. Mesajul său principal este că sprijinul acordat start-up-urilor trebuie să fie însoțit de consecvență și continuitate a inițiativelor puse în aplicare de creatorii ecosistemelor naționale. 

Primul eveniment a reunit peste 90 de participanți. Printre aceștia s-au numărat părți interesate la nivel național care abilitează ecosistemele de start-up din țările partenere din est, cum ar fi reprezentanți ministeriali, creatori de ecosisteme, organizații de finanțare, precum și donatori internaționali: AmCham-urile, Fundația Est-Europeană, Ambasada Suediei, Fondul European pentru Europa de Sud-Est, Fundația Europeană de Formare, GIZ, Global Cleantech Innovation Program, Helvetas, OCDE, PNUD, USAID, Western NIS Fund, Banca Mondială și altele.

Sprijin din partea sectorului privat pentru incubare de înaltă performanță

Cel de-al doilea eveniment, „Rolul sectorului privat în dezvoltarea incubării de înaltă performanță în țările PaE”, a avut loc la 8 august 2023. Acesta a abordat necesitatea de a regândi conceptul și de a avansa eficiența incubatoarelor de inovare în regiunea Parteneriatului Estic. Acesta s-a adresat în special marilor corporații, băncilor, reprezentanților mediului academic și incubatoarelor și a reunit peste 100 de participanți.

Jesús Lozano a analizat diapazonul activităților care sunt întreprinse în prezent de incubatoarele din cadrul PaE pentru a sprijini start-up-urile și a afirmat că acest spectru nu este suficient pentru a răspunde nevoilor acestora. Această lipsă de eficiență este ilustrată de ratele scăzute de conversie a start-up-urilor din cadrul PaE care trec cu succes de la o etapă de dezvoltare la alta, în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est. Performanța scăzută a incubatoarelor din cadrul PaE este o lacună care trebuie abordată prin consolidarea capacităților și prin resurse suplimentare pentru incubatoare, pentru a promova specializarea acestora și domeniul de expertiză pe care îl pot oferi sau canaliza către start-up-uri. Un serviciu foarte important pe care incubatoarele din cadrul PaE trebuie să îl stăpânească este acela de a ajunge la investitori și la piețe. Acest lucru ajută start-up-urile să înțeleagă din timp care sunt nevoile reale ale clienților lor sectoriali și care sunt oportunitățile de vânzare de pe piață. În general, incubatoarele ar trebui să ofere start-up-urilor posibilitatea de a „eșua rapid și ieftin”, oferind acces în timp util la validarea ideilor cu clienții țintă, precum și subvenții sau împrumuturi „soft” (fără garanții) care să acopere nevoile de testare. Sectorul privat va obține beneficii directe din sprijinirea start-up-urilor în fazele incipiente, inclusiv accesul la talente specifice, informații de piață, noi surse de venit și vizibilitate a mărcii comerciale. 

În cadrul acestei sesiuni a avut loc, de asemenea, o masă rotundă pentru a face schimb de cunoștințe despre cele mai bune practici în materie de PaE:

• Traian Chivriga, Partener la Incubatorul XY, Moldova, a explicat cum acest incubator ajută antreprenorii cu idei să găsească o echipă, să-și valideze ideea de afaceri și să intre în contact cu corporațiile locale. Mentorii XY sunt persoane cu cunoștințe practice în anumite sectoare, care reprezintă un anumit tip de corporație, cum ar fi o bancă sau o companie de telecomunicații. Reflectând asupra conceperii programelor de formare, Traian a menționat necesitatea unei abordări iterative care să implice feedback-ul mentorilor cu privire la nevoile reale ale pieței, precum și competențe practice precum validarea ideilor de afaceri.
• Ketevan Ebanoidze, co-fondator al Impact Hub Tbilisi, Georgia, a povestit cum au introdus și popularizat conceptul de co-working în 2016, încurajând colaborarea între persoane care gândesc la fel din diverse industrii. Programele de pre-accelerare și de accelerare ale Impact Hub Tbilisi sunt completate de acțiuni de sensibilizare a potențialilor investitori, inclusiv a companiilor din sectorul corporatist și a rețelei de investitori providențiali. Programele lor de pre-accelerare au atras „aproape fiecare a doua întreprindere și întreprinzător de succes care lucrează în Georgia și care își au propria companie”, a declarat Ketevan, astfel încât start-up-urile pot învăța din experiența reală.
• Aliona Rotaru, director executiv al acceleratorului de inovare și antreprenoriat Dreamups, Moldova, a explicat că primele programe implementate de Dreamups pentru susținerea start-up-urilor au fost aduse din Silicon Valley încă în 2016 și localizate. În prezent, întregul spectru de programe de care au nevoie start-up-urile este implementat – de la educație, creșterea talentelor, colaborarea cu școlile și universitățile, până la accesul la capital prin intermediul rețelei de investitori providențiali și colaborări cu sectorul privat. Aliona a subliniat necesitatea de a dezvolta mentalități antreprenoriale specifice, motiv pentru care Dreamups a creat programe pentru elevi, care vor fi viitoarele generații de start-up-uri. Aceștia sunt învățați cum să genereze produse orientate către clienți, inclusiv gândirea de design și utilizarea tehnologiei.
• Nazar Podolchak, director general și fondator al Tech Startup School, Ucraina, a precizat că amplasarea organizației în cadrul Universității Naționale Politehnice – una dintre cele mai mari universități din țară – ajută la unirea unei comunități de oameni inteligenți și oferă start-up-urilor acces la facilități tehnologice pentru prototipuri. În prezent, există 15 programe implementate de Tech Startup School pentru diferite grupuri-țintă din diverse sectoare ale economiei, precum și un program special de finanțare care atrage cofinanțare din partea guvernului regional. 
• Pegor Papazian, Ofițer șef de dezvoltare la Centrul TUMO pentru tehnologii creative, Armenia, a prezentat TUMO Labs. Aceasta funcționează ca un furnizor de servicii cu spectru larg în ceea ce privește incubarea, adaptate la domenii specifice, cum ar fi sănătatea sau tehnologia ecologică. Pegor a subliniat că, încă din etapa de descoperire a ideilor, TUMO „aproape că obligă” participanții la incubare să interacționeze cu sectorul de afaceri. Această metodologie ajută la „internalizarea eticii de a lucra cu mediul de afaceri pentru a genera idei, mai degrabă decât să vină cu idei din capul lor”. În plus, TUMO Labs se adresează, ca organizație, companiilor de tehnologie locale și internaționale și le cere să formuleze provocări strategice (dar nu critice) în zona lor, să inspire echipe de tineri care să lucreze la aceste probleme și să-și stabilească primele conexiuni cu utilizatorii principali. 

Vorbind despre cele mai bune practici, vorbitorii de la masa rotundă PaE au împărtășit necesitatea de a sprijini formarea de echipe, de exemplu prin concentrarea asupra întâlnirii și descoperirii reciproce a diferiților potențiali fondatori. Aceștia au evidențiat, de asemenea, valoarea utilizării unei abordări orientate spre probleme în generarea de noi programe de sprijin, a unei abordări practice și a învățării prin practică în cadrul programelor educaționale, a înțelegerii motivației interioare a fiecărui fondator de start-up și a adoptării unei abordări individuale în ceea ce privește îndrumarea și accelerarea fiecărei echipe de start-up.

Evidențierea parteneriatelor și a colaborării

Ambele sesiuni de sensibilizare au evidențiat rolul parteneriatelor dintre actorii din ecosistemele de inovare în crearea unor ecosisteme performante, cu „conducte” sau „autostrăzi” eficiente și cu impact în materie de inovare și dezvoltare a afacerilor, precum și cu seturi de instrumente de servicii pentru start-up-uri și întreprinderi de dimensiuni mari. 

Anna Pobol, lidera echipei Inovare în domeniul TIC a EU4Digital, a prezentat participanților la ambele evenimente platforma PaE Startup Ecosystem, care a fost lansată de EU4Digital în parteneriat cu Dealroom în 2022. Acest lucru ajută start-up-urile să se conecteze cu investitorii care sunt interesați de regiune. Platforma oferă, de asemenea, un set de instrumente practice pentru creatorii de ecosisteme și autoritățile de reglementare, dezvăluind tendințele în dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri și lacunele actuale, precum și pentru intervenții politice bazate pe date. Incubatoarele și actorii din domeniul sprijinirii inovării din țările partenere din Est sunt invitați să facă apel la start-up-urile pe care le găzduiesc să utilizeze activ platforma ca un pas important pentru a le sprijini vizibilitatea și sunt invitați să utilizeze ghidul furnizat pentru a contribui la extragerea valorii maxime din platformă.

Informații suplimentare

Următoarele prezentări din cadrul evenimentelor sunt disponibile pentru descărcare (pdf):

• Jesús Lozano 
  – ‘Importance of supporting national ecosystem builders’ actions through donor funding’ (18 iulie)/Importanța sprijinirii acțiunilor creatorilor de ecosisteme naționale prin intermediul finanțării din partea donatorilor                        
  – ‘Role of the private sector in development of high-performance incubation in the EaP countries’ (8 august)/Rolul sectorului privat în dezvoltarea incubării de înaltă performanță în țările PaE
• Álvaro Simón de Blas – ‘Spanish national BICs’ association ANCES’ / Asociația națională spaniolă a BIC-urilor ANCES
• Natalia Bejan – ‘Why are ecosystem builders needed? / De ce este nevoie de creatori de ecosisteme? Through the lens of Startup Moldova case study‘ / Prin prisma studiului de caz Startup Moldova

Informații pentru vorbitori (18 iulie) (8 august)